Percepţie şi decizie. Opt funcţii cognitive.
Creierul are, din punct de vedere cognitiv, două roluri. Unul este de percepţie, acumularea informaţiei, iar altul este de decizie, emiterea de judecăţi.
Există patru feluri de percepţie şi tot atâtea de decizie. Împreună formează cele opt funcţii cognitive.
Felul diferit în care le folosim determină tipul nostru de personalitate.
Pe unele dintre ele le accesăm cu uşurinţă, iar celelalte necesită un efort intelectual mai intens şi sunt, de obicei, mai slab dezvoltate.
Acesta este motivul pentru care percepţia imediată şi exactă a factorilor din mediul fizic înconjurător este facilă pentru unii, iar introspecţia şi analiza pentru alte persoane.
Atitudini. Introversia (I) şi Extraversia (E).
Există, pe lângă funcţiile cognitive, ceea ce se numesc atitudini şi care le influenţează pe primele. Ne referim la extraversiune, orientarea spre exterior, şi la introversiune, orientarea către propriile gânduri şi trăiri.
Persoanele extravertite tind să comunice mai mult şi de obicei mai zgomotos, să prefere stimulii puternici de orice tip, fonic, vizual etc.
Persoanele introvertite sunt cele care îşi găsesc echilibrul în propriile gânduri, idei, într-o trăire interioară bogată şi foarte dragă lor. Ele vorbesc mai incet, mai rar şi în grupuri mai restrânse.
Concluzionând, intovertiţii petrec cel mai mult timp în interiorul minţii lor (iar privarea prelungită de aceste momente le poate cauza o oarecare iritare), iar extravertiţii îşi orientează atenţia preponderent către lumea exterioară, încărcată de acţiune, oameni şi evenimente.
Unii cercetători susţin că preferinţa pentru un modul de canalizare a atenţiei are legătură cu funcţionarea biochimiei creirului, introverţii fiind mult mai sensibili şi mai receptivi la stimuli.
În cele ce urmează vom defini extraversia şi introversia în legătură cu funcţiile cognitive.
„Extravertit” se referă la ceva exterior minţii, în realitatea fizică imediată, în momentul prezent.
„Introvertit” înseamnă ceva ce se petrece în interiorul minţii. Gânduri, idei, sentimente. Acestea transced timpul, putând fi trecute, prezente sau viitoare.
Funcţiile de percepţie. (P)
Senzorialitatea Extravertită (Se)
Este atenţia orientată spre cele 5 simţuri, direcţionate spre mediul extern, la momentul prezent. Dacă auzim sunete venind din spatele unei uşi, spre exemplu, folosim această funcţie în acel moment.
Senzorialitatea Introvertită (Si)
Este atenţia dirijată către o amintire, un eveniment trecut din memoria voastră. Pentru a relaţiona cu exemplul precedent, e amintirea în detaliu a sunetelor din spatele uşii.
Intuiţia Extravertită (Ne)
Reprezintă trecerea în revistă a urmărilor posibile şi viitoare. Face conexiuni între oameni şi evenimente, generează idei multiple bazate pe aceste conexiuni. E o funcţie de brainstorming.
Intuiţia Introvertită (Ni)
Generează rezultate neluând în calcul numai informaţiile pe care le deţinem în mod conştient. Este cea mai puţin înţeleasă dintre funcţii, accesează zone ale creierului pe care nu le utilizăm în mod curent, pentru a produce ceea ce unii ar numi revelaţii.
Este funcţia dominantă a celor cu tipul de personalitate INFJ şi INTJ.
Funcţiile de decizie. (J)
Gândirea Extravertită (Te)
Urmăreşte logica şi coerenţa în mediul exterior. Se preocupă de reguli şi legi externe. Sprijină emiterea de judecăţi folosind criterii obiective.
Gândirea Introvertită (Ti)
Urmăreşte coerenţa, exactitatea şi logica ideilor, creând şi bazându-se pe un sistem, pe un schelet sau mecanism a cărui funcţionare urmăreşte să o cunoască exact.
Afectivitatea Extravertită (Fe)
Determină luarea deciziilor bazându-se pe un sistem de valori, care este de obicei cultural sau global, ţinând de mediul în care funcţionează individul şi mai puţin de propriile preferinţe, care sunt uneori ignorate sau chiar mai puţin conştientizate. Finalitatea sa este satisfacerea nevoilor celor din jur.
Afectivitatea Introvertită (Fi)
Deciziile se bazează în acest caz pe valori personale, accentul fiind pus pe felul în care va fi impactat individul utilizator al funcţiei şi nu grupul în care se găseşte.
Ordonarea celor 8 funcţii.
Fiecare tip de personalitate foloseşte funcţiile într-o anumită ordine.
Respectând unele rigori, rezultă un total de 16 posibilităţi în care funcţiile pot fi distribuite, acesta fiind şi numărul total de tipuri de personalitate al modelului Myers-Briggs.
Introvertiţii:
Extravertiţii:
Dominanţa şi gradul de dezvoltare al funcţiilor scade, iar consumul psihic pentru accesarea lor creşte pe măsură ce coborâm pe coloană, în modul reprezentat pe tabelele de mai sus.
Astfel, pentru INFJ, funcţia dominantă va fi Ni, cea auxiliară va fi Fe, funcţia terţiară va fi Ti, şamd.
Primele patru funcţii sunt considerate în general stiva de lucru a personalităţii, iar ultimele patru sunt numite „funcţii-umbră”, după cercetări recente avansându-se ipoteza conform căreia acestea acţionează ca o punte spre subconştient, unde există de multe ori elemente reprimate şi care ies la suprafaţă în circumstanţe deosebite, de obicei dar nu exclusiv, negative.
INFJ, îmi pare bine să te cunosc! 