Aviary Photo_131342032876332784

Teoria tipurilor de personalitate, aşa cum a evoluat prornind de la teoriile lui Carl Gustav Jung şi cum a fost îmbogăţită de Katharine Briggs şi Isabel Myers, susţine că un individ este, în principal:

  1. Intovertit sau Extravertit, în limba Engleză, Introverted / Extroverted,
  2. Senzorial sau iNtuitiv, Sensing / iNtuitive,
  3. Gânditor sau Afectiv, Thinking / Feeling
  4. Decizional(J) sau Perceptiv, Judging / Perceiving

Patru dintre aceste opt litere, scrise succesiv, câte una din fiecare dintre categorii, dau denumirea (acronimul) pentru cele 16 tipuri de personalitate din modelul MBTI (Myers-Briggs Type Indicator).

(I) Intovertit vs. (E) Extravertit

Zona noastră de confort.OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Principala diferenţă persoanele introvertite şi cele extravertite este tendinţa primilor de a se simţi mai comod în singurătate sau în grupuri restrânse de persoane, şi cea a subsecvenţilor de a prefera socializarea în grupuri mari, de obicei efervescente.

Este comun ca, expusă prelungit acestui ultim tip de situaţie, o persoană introveritită să se simtă extenuată, iar într-un mod analog, o persoană preponderent extavertită să resimtă negativ perioadele mai lungi de însingurare.

Autocunoaştere vs. explorare socială.

În special în prima parte a evoluţiei personalităţii lor, introvertiţii sunt interesaţi să descopere ce au de oferit lumii, societăţi, cunoaşterea şi cunoaşterea de sine fiind precursoarele acţiunilor acestora, care adesea se supun testului autenticităţii, compatibilităţii cu sistemul propriu de valori al autorului lor.

În mod opus, extravertiţii vor să identifice lucrurile pe care lumea le are de oferit, bazându-se pe uzanţele acesteia pentru a-şi defini propriile acţiuni şi valori. Altfel spus, preferă cunoaşterea mediului exterior, a lumii, în defavoarea cunoaşterii de sine, aceasta generând diverse expresii de conformism.

file5951234772005Stereotipizând, introvertiţii sunt percepuţi ca timizi, rezervaţi, având uneori alură de „tocilari” şi o anumită inadaptare socială.

În contrast, extravertiţii crează impresia de volubilitate, agresivitate în diverse nuanţe, şi asemenea vedetelor, de popularitate şi vivacitate.

Acestea sunt, bineînţeles, exagerări, hiperbole, un introvertit putând, mai ales odată cu maturarea funcţiilor sale cognitive, emana o carismă considerabilă.

Privind preferinţa E-I, trebuie să avem în vedere faptul că toate tipurile de personalitate extravertite au funcţii auxiliare şi inferioare introvertite, şi similar, tipurile introvertite au aceste funcţii orientate extern. Astfel, nu există personalitate care să funcţioneze sănătos, exclusiv introvertit sau extrovertit.

Introvertit Extravertit
Zona lor de confort este lumea interioara, mentala. Se simt comod explorând ambianţa.
Preferă un stil de viaţă liniştit. Activează, de obicei, într-un mod alert.
Preferă profunzimea, cantităţii. Preferă cantitatea, profunzimii.
Poate părea că stabilesc raporturi sociale cu dificultate. Se împrietenesc şi comunică uşor.
Preferă activităţi individuale. Preferă activităţile în grup.
Puţine relaţii, dar apropiate. Multe conexiuni sociale.
Comunicare succintă. Comunicativitate ridicată.
Iau hotărâri după un timp de reflecţie. Rapizi în luarea deciziilor.

 

(S) Senzorial sau (N) Intuitiv.

file0002059189628Cum operăm cu informaţia. Simţ sau impresie.

Determină felul preferat de admisie (înspre cogniţie) şi accesare a informaţiei, Sezorialii absorbind-o şi operănd cu ea prin intermediul nemijlocit al celor 5 simţuri, iar Intuitivii prin intermediul simbolurilor, impresiilor (generate de percepţia prin simţuri) şi conexiunilor, modelelor generate de multe ori în afara controlului planului conştient.

În termeni filosofici, dihotomia S-N poate fi privită ca şi diferenţa dintre materie (S) şi minte (N), văzut (S) şi nevăzut (N) sau fizică (S) şi metafizică (N).

Senzorialul (S) este, dintre aceste două concepte, mai uşor de înţeles, fiind informaţia recepţionată de cele 5 simţuri, percepută în momentul prezent, sau sub formă de amintire.

Folosind ceea ce simţurile ne comunică despre aparenţa lucrurilor, intuiţia (N) sesizează conexiuni, elaborează tipare, discerne motive şi motivaţii. Informaţia utilizată putând fi conştientă sau subconştientă, iar demersul intuiţiei fiind de a vedeaimaginea de ansamblu”, de a o alcătui chiar şi atunci când există lipsuri în elementele constitutive disponibile pentru model, pentru imaginea finală.

Senzorial Intuitiv
Trăieşte „în prezent”, neglijând implicaţiile. Pierdut în gânduri, perceput de multe ori „cu capul în nori”.
Preferă activităţi practice. Preferă domeniul imaginativ, teoretic, speculativ.
Factual. Teoretic.
Axat pe detalii. Axat pe imaginea de ansamblu.
Practic. Idealist.
Mai adaptat activităţilor de rutină. Poate avea dificultăţi în ceea ce priveşte activităţile repetitive.
Mai eficient în implementarea şi testarea elementelor într-o activitate lucrativă. Mai eficient în procesul de creaţie şi inovaţie.
Interesat de fapte, particularităţi, mai puţin de legătura dintre ele. Interesat de conexiunile dintre lucruri şi evenimente.
(T) Gânditor vs. (F) Afectiv.

Cum luăm decizii.

Principala diferenţă este aceea că Gânditorii iau hotărâri bazându-se pe fapte, pe logica lor ce uneori poate părea impersonală, rece, iar Afectivii le iau având în vedere un set de valori, un crez, un ansamblu de sentimente şi de preferinţe, de gusturi.

Dacă ar fi să poetizăm am spune că unii îşi folosesc creierul, iar ceilalţi inima, ţinând cont, totuşi, de faptul că atât Gânditorii cât şi Afectivii împumută trăsături unii de la alţii, cel puţin sub acest aspect, fiecare putând uza atât logica cât şi sentimentul, doar că în proporţii diferite.

Sau că Gândirea este o preferinţă masculină, în opoziţie cu Afectivitatea, apanaj al feminităţii, bineînţeles nu în mod absolut, ceea ce este susţinut şi de cercetările în ceea ce priveşte distribuţia demografică a tipurilor de personalitate.

Logică şi sentiment.

Deciziile Gânditorilor excelează în domeniul strategic, tehnic, precum ştiinţele exacte, matematica, ingineria şi unele ramuri ale filosofiei, ei tinzând, chiar dacă uneori subconştient, să analizeze probabilităţi şi să eficientizeze procese.

Preferinţa pentru Afectivitate analizează şi ea, dar în cazul său, răspunsurile emoţionale referitoare la stimulii din mediul ambiant, şi în acelaşi timp într-o altă manieră decât Gândirea, fiind sensibilă la nuanţele afectelor, analog felului în care Gândirea este precisă în ceea e priveşte notele particulare ale unui construct raţional.

Aceasta îi determină pe mulţi dintre Afectivi să se îndrepte către domenii precum poezie, muzică, modă, pictură şi alte forme de expresie artistică, mulţi dintre ei găsind astfel modalitatea de a-şi cristaliza şi de a exterioriza varietatea şi profunzimea trăirilor afective pe care le experimentează.

file000910323765
Putem asocia Gândirea cu reprezentarea în alb şi negru
, iar Afectivitatea cu spectrul de culori. Dacă Gânditorii pun preţ pe funcţionalitate şi eficienţă, utilitate şi strategie, Afectivii apreciază aspectul lucrurilor, mirosurile, sunetul şi calitatea relaţiilor interpersonale, deoarece toate acestea le impactează sentimentele.

 

Gânditor Afectiv
Decide cu mintea. Decide cu inima.
Raţiune în favoarea sentimentelor. Sentimentele au pondere mai mare decât logica.
Sacrifică armonia în favoarea tranşării disputelor. Ia în considerare sentimentele celor implicaţi, suprimând nevoia de a rezolva tranşant un diferend.
Critic. Empatic.
Mai puţin sensibil şi perceptiv la nevoile altora. Mai grijuliiu, mai compasional.
Impersonal. Personal.
Mai puţin sensibil la remaricile critice. Tinde să ia critica în nume personal.
(J) Decizional sau (P) Perceptiv.

 Planificare vs. improvizaţie.

e3bc10d77963468f2705f7119c049b73Dacă Decizionalii preferă ordinea sub cele mai multe aspecte ale vieţii lor, să-şi planifice acţiunile viitoare şi să menţină o hotărâre sau o judecată pe care au emis-o, tipurile perceptive au tendinţa de a-şi păstra opţiunile deschise (nepreferând să aibă un plan trebuie să fie şi sunt capabili să se adapteze cu uşurinţă neprevăzutului) şi de a nu lua decizii finale, nici de a-şi forma păreri imuabile. De obicei au o atitudine mai relaxată faţă de muncă, preferând să o alterneze cu perioade de recreaţie distractivă.

Finalitate ori căutări.

Decizionalii sunt, de cele mai multe ori, mai fermi în exprimare, o consecinţă a faptului că au şi convingeri mai ferme. Odată ajunşi la o concluzie o vor schimba mult mai greu decât un Perceptiv.

Preferinţa pentru ordine şi organizare a tipurilor „J” se reflectă atât în exteriorul persoanei lor (mediile şi modurile lor de lucru şi de viaţă tind să fie mai ordonate), cât şi în gândire şi comunicare.

file0001196746352Tipurile perceptive văd, de obicei, lucrurile într-o lumină ambiguă, „gri”, o viziune convergentă asupra celor mai multe aspecte ale vieţilor lor fiind greu de atins pentru ele, cel puţin în prima parte a vieţii. Este o perioadă de explorare, de căutări şi chiar rătăciri pentru aceştia. Vor prefera metodele autodidactice, dorind să fie singurii care decid ce şi cum vor învăţa, spre deosebilre de Decizionali, care preferă, de obicei, tipurile formale de educaţie.

Decizional Perceptiv
Preferă să desfăşoare activităţile succesiv. Alternează activităţi înainte de a le finaliza.
Preferă rezultatele, concluziile fixe. Păstrează opţiunile deschise.
Structurat. Flexibil, adaptabil.
Planifică înainte de a acţiona. Acţionează spomtan.
Controlat. Relaxat.
Responsabil. Preferă să amâne.
Îşi scimbă mai greu punctul de vedere. Receptiv la perspective noi.
Comunicare formală, sobră. Comunicare relaxată, cu atitudinea de a nu judeca interlocutorul.

Oricare ar fiCapture tipul vostru de personalitate, cunoaşterea preferinţelor, implicit a punctelor forte sau a celor mai puţin dezvoltate, vă poate ajuta să vă puneţi în valoare calităţile şi să identificaţi activităţile care vi se potrivesc sau vă avantajează, inclusiv din punct de vedere profesional. Adăugând cunoaşterea modului de „funcţionare” al celor cu cu care interacţionaţi puteţi ajunge, cu o puţin efort şi bunăvoinţă, la relaţii mai armonioase, mai durabile şi mai productive.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s